Copiile a două opere semnate de Constantin Brâncuşi - ''Rugăciune'' şi ''Bustul lui Petre Stănescu'' - au devenit la fel de celebre ca originalele, după ce au fost furate şi au făcut obiectul unor dosare penale, care ulterior au fost clasate.
''Eu, Constantin Brâncuşi, mă angajez a executa personal în contul D-nei Eliza Petre Stănescu un monument funerar pe preţul de 7.500 lei, în care preţ se cuprinde execuţia integrală a monumentului compus după cum se specifică mai jos, precum şi transportul de la Paris în gara Buzeu. Monumentul se compune din următoarele piese: un soclu din piatră care va atinge în înălţime 2 m până la 2 m 50, o figură alegorică reprezentând o femeie care plânge lângă soclu, un bust cu braţe asemănătoare fotografiilor ce D-na Stănescu îi va pune la dispoziţie'', evoca scriitorul Nicolae Peneş în cartea sa ''Oraşul cu statui furate''.
''Rugăciune'' şi ''Bustul lui Petre Stănescu'' sunt două lucrări de importanţă majoră realizate de Constantin Brâncuşi, considerat cel mai important sculptor al secolului XX. Replicile lor au devenit la fel de celebre după o serie de furturi şi în urma unor îndelungi anchete soluţionate cu dosare care au fost rând pe rând clasate. Nici până în clipa de faţă, copia originală a ''Rugăciunii'' nu a fost găsită, iar cea a lucrării ''Bustul lui Petre Stănescu'' este strict păzită în Cimitirul Dumbrava cu sisteme de supraveghere.
