Credincioșii ortodocși sărbătoresc astăzi Boboteaza, ziua Botezului Domnului Iisus Hristos în râul Iordan. Evenimentul este marcat prin sfințirea apei, rugăciuni și obiceiuri menite să aducă protecție, sănătate și belșug pentru întreg anul.
Boboteaza, cunoscută și ca Epifanie sau Teofanie, simbolizează arătarea Sfintei Treimi și coborârea Duhului Sfânt. Credincioșii respectă tradițiile acestei zile, considerate un moment de purificare și reînnoire spirituală.
Momentul central al sărbătorii este sfințirea apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Aceasta este păstrată în gospodării și folosită pentru protecție și binecuvântare pe tot parcursul anului. Preoții merg în unele localități din casă în casă pentru a stropi cu agheasmă și a rostii rugăciuni pentru sănătate, belșug și pace.
În ajunul Bobotezei, mulți credincioși țin post până după slujba de sfințire a apei. În unele regiuni, fetele nemăritate folosesc apă sfințită sau busuioc pentru a-și afla ursitul, iar vremea din ziua sărbătorii este interpretată ca semn al rodniciei anului.
La biserici, Boboteaza este marcată prin slujbe solemne, iar după Slujba Aghesmei Mari se organizează ritualul aruncării crucii în apă. Tinerii curajoși se aruncă în apă pentru a o recupera, iar cel care aduce crucea la mal este considerat norocos. Obiceiul simbolizează curățirea apelor și reînnoirea spirituală a comunității.
Tradiția spune că în această zi nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe și nu se fac conflicte sau împrumuturi, pentru a nu atrage ghinion. De asemenea, nu este recomandat consumul excesiv de alcool sau petrecerile zgomotoase, Boboteaza fiind o sărbătoare a reculegerii și a respectului față de cele sfinte.
Boboteaza rămâne astfel un moment important de comuniune spirituală și păstrare a tradițiilor, respectat cu strictețe atât în mediul rural, cât și în orașe.