Biserica Ortodoxă Română marchează vineri un moment istoric. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, va oficia la Catedrala Patriarhală ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă – mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare ale credinței.
Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, citat de Agerpres, programul va începe la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina – precum și ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, de la Reședința Patriarhală. Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, Patriarhul Daniel va săvârși Sfânta Liturghie împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre finalul slujbei va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, reprezentative pentru diferite epoci și forme de mărturisire a credinței. Este vorba despre Doamna Maria Brâncoveanu (1661–1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, care va fi cinstită ca Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu la data de 16 august; despre Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (sec. XVIII–1833), mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, prăznuită la 12 aprilie; și despre Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908–1949), care va fi cinstită ca Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, la 19 decembrie.
Pe lista noilor sfinte se mai află Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970–2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, prăznuită la 5 iunie; Monahia Platonida (1487–1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu zi de cinstire la 26 septembrie; și Măndălina Cătălinici (1895–1962), care va fi cinstită ca Sfânta Magdalena de la Mălainița, la 15 octombrie.
De asemenea, vor fi trecute în rândul sfinților Schimonahia Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII–XVIII), ca Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, prăznuită la 4 mai; Schimonahia Nazaria (1697–1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic, ca Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, prăznuită la 17 august; și Schimonahia Olimpiada (1757–1842), ctitora Mănăstirii Văratic, ca Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cu aceeași zi de cinstire, 17 august.
Între cele 16 femei canonizate se află și Olimpia Tănase (1880–1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, care va fi cinstită ca Sfânta Olimpia din Fărcașa, la 4 iulie; Blandina Gobjila (1906–1971), învățătoare deportată 15 ani în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, prăznuită la 24 mai; și Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cu zi de cinstire la 17 august.
Lista este completată de Anastasia Șaguna (1785–1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, care va fi cinstită la 1 decembrie ca Sfânta Anastasia Șaguna; de Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896–1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, prăznuită la 6 iulie; de Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923–2011), ca Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, prăznuită la 23 decembrie; și de Monahia Matrona Ciupelea (1852–1935), stareța Mănăstirii Hurezi, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu zi de cinstire la 5 mai.
Prin această proclamare solemnă, Biserica Ortodoxă Română aduce în prim-plan chipuri feminine de sfințenie și curaj, din epoci diferite ale istoriei românești, unite prin aceeași mărturisire a credinței.