Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe duminică asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistraților, act normativ asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Decizia vine după ce CCR a amânat, în 10 decembrie, pronunțarea, stabilind un nou termen.
Legea face parte din al doilea pachet de măsuri asumate de Executiv și reprezintă a doua încercare de reformare a pensiilor de serviciu ale magistraților, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională, pe 20 octombrie, din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale, reclamând vicii grave de constituționalitate. Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență invocat de Guvern nu a fost demonstrat, fiind fundamentat pe o interpretare „scoasă din context” a Jalonului 215 din PNRR. Aceștia susțin că, în realitate, problema ridicată de Comisia Europeană nu mai viza condițiile de pensionare, ci o propunere anterioară privind supraimpozitarea.
De asemenea, ICCJ arată că Executivul nu a prezentat date concrete privind impactul economic imediat al măsurilor, ceea ce ar face nejustificată procedura accelerată de adoptare.
Magistrații reclamă lipsa de claritate și previzibilitate a legii, utilizarea unor termeni juridici inexistenți și modificări abrupte ale statutului profesional, fără o tranziție reală. Potrivit ICCJ, cumularea etapizărilor privind vârsta, vechimea și eliminarea perioadelor asimilate duce la creșteri „bruște” ale vârstei de pensionare pentru un număr semnificativ de magistrați: 45% ar ajunge direct la 65 de ani, iar 21% la intervalul 60–64 de ani.
Totodată, legea ar crea o „discriminare evidentă” față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. În timp ce alte categorii beneficiază de un cuantum minim de 65% din veniturile brute, pentru magistrați este prevăzut un nivel inferior, cu plafonare strictă la 70% din venitul net. ICCJ susține că această diferență este nejustificată, mai ales în condițiile în care impactul bugetar al pensiilor magistraților este redus.
Instanța supremă mai avertizează că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, afectând atât magistrații aflați în activitate, cât și generațiile viitoare, pentru care pensia ar putea deveni chiar mai mică decât cea din sistemul public.
Ce prevede noua lege
Proiectul stabilește:
- creșterea graduală a vârstei de pensionare, cu o vârstă minimă de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
- introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă;
- atingerea etapizată a vârstei standard de 65 de ani;
- un cuantum al pensiei de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafonare la 70% din venitul net;
- restrângerea acordării bonificației de 1% și a actualizării pensiei doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii.
Proiectul a fost avizat negativ de CSM, însă Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie.