„Infecția cu COVID la copil evoluează rareori cu forme semnificative de boală, din datele Academiei Americane de Pediatrie, doar 2% dintre cei infectați ajung să aibă nevoie de asistență spitalicească, și cifrele românești nu sunt nici ele foarte departe. Nu e o catastrofă extraordinar de mare maladia la copil. De ce? Pentru că știm din două articole din Nature și Science că un copil în fața virusului Sars-Cov2 folosește imunitatea înnăscută, de aceea are mult mai puțin sindrom inflamator în partea a doua bolii.
Cum a schimbat valul 4 datele problemei? Prin gradul de contagiozitate foarte mare. În SUA, există o creșere timp de 10 săptămâni consecutive, cu o creștere de 30 de ori a numărului de cazuri, astfel încât, din cazurile nou raportate, copiii au ajuns să reprezinte mai mult de un sfert. Deci către asta ne îndreptăm și noi. Și care este efectul? Efectul este că la sfârșit de august s-au umplut sectiile normale, apoi în septembrie cele de ATI. În unele regiuni au trebuit să activeze mecanisme de transfer.
La copil problemele legate de Sars-Cov2 sunt mai degraba în viitor, adică Sindromul pediatric inflamator multisistemic (PIMS - n.r.) sau sindromul post-acut long COVID. După ultimul studiu din SUA, la PIMS ne aștepăm la 1 un caz la 1000 și din păcate la 1% din aceste forme foarte grave pot duce la deces. Ne-am aștepta pe cifrele românești să avem unul sau două decese din cauza acestui sindrom și în România.
Sindromul long Covid este mult mai rar la copii decât la adult. Datele din Suedia arată că 1 copil la 130 mii au avut long COVID.
Vârsta medie a pacientilor cu PIMS este de 9 ani potrivit datelor din SUA, cei mai mulți sunt de 5-15 ani, adica cei care ar putea fi vaccinați. Din punct de vedere teoretic, riscul cel mai mare de complicații tardive îl au adolescenții, iar de mortalitate imediată sunt fie sugari foarte mici fie adolescenți cu Sindrom inflamator multisistemic.
Dintre adolecenți, bună parte din cei care evolueaza sever sunt extrem de voinici, ca să nu zic obezi, și în trendul obsevat atât de colegii din Timișoara cât și din studiu nostru de la INSMC ne vom aștepta ca aceșta care au eventual și diabet vor merge cel mai rău. Și dintre copiii mici, cei mai gravi sunt cei care au comorbidități non-respriatorii, pentru că ceilalți sunt obișnuiți cu purtatul măștii.”