În luna septembrie, atunci când este atestat documentar Tecuciul la 1 septembrie 1435, Muzeul „Teodor Cincu” din municipiul din nordul județului Galați invită la descoperirea unei piese deosebite din patrimoniul muzeului tecucean: „Harta județului Tecuciu”, o operă manuscris de o rigoare tehnică remarcabilă, întocmită de Gheorghe Boureanul la scara 1:160.000.
„Dincolo de a fi un simplu desen pe hârtie, harta este o capsulă a timpului care ne ilustrează importanța și vitalitatea acestui ținut. Această mărturie olografă, ce poartă în colțul stânga-jos însemnarea autentificatoare „Tecuci la sfârșitul sec al XIX-lea" , nu este o simplă reprezentare grafică, ci un document asumat, o piesă unicat care depășește caracterul utilitar al epocii sale. Prin patina hârtiei și precizia tușului, harta devine o fereastră deschisă spre organizarea internă a unui ținut, oferind cercetătorilor contemporani un suport fizic bogat în semnificații istorice și administrative”, afirmă muzeograful Daniela Ana Alecsă.
Județul Tecuci a fost o unitate administrativă, așezată în partea central-estică a României Mari, în sudul regiunii istorice Moldova. Cu o suprafață totală de 2.408 km², teritoriul se remarca prin forma sa alungită și ascuțită în partea de nord, învecinându-se cu județele Tutova, Covurlui, Râmnicu Sărat, Putna și Bacău.
„Această hartă ne ajută să vizualizăm evoluția administrativă a zonei. Dacă inițial, la început județul era împărțit în trei plăși (Homocea, Ivești și Podu Turcului), reorganizarea teritorială interbelică, prezentată în hărțile ce au fost realizate după aceasta, a stabilit cinci plăși: Găiceana, Brăhășești, Ivești, Podu Turcului și Tecuci. Toate acestea gravitau în jurul orașului Tecuci, reședința județului, o urbe vibrantă ce concentra viața administrativă, judecătorească și culturală a zonei.
Harta lui Boureanul surprinde exact momentul în care Tecuciul încetează să mai fie un simplu târg de tranzit, transformându-se într-un nod feroviar vital și un centru administrativ complex. Valoarea științifică a acestui exponat rezidă în densitatea datelor furnizate, elemente ce permit astăzi să înțelegem evoluția economică, socială și istorică a regiunii”, potrivit muzeografului Daniela Ana Alecsă.
Tragedia administrativă a survenit în septembrie 1950, când regimul comunist decide desființarea județului Tecuci. Acest act a marcat nu doar o schimbare pe hartă, ci și dispariția unei entități administrative cu o continuitate de peste 590 de ani (atestată încă de la 1435), ducând la pierderea autonomiei regionale și a prestigiului de capitală de ținut.
Cel care a realizat această hartă, Gheorghe Boureanul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, avea o carieră militară indisolubil legată de expertiza cartografică. Gheorghe Boureanul a întruchipat perfect acest profil al ofițerului-cărturar, a cărui precizie în trasarea liniilor era o extensie firească a rigurozității sale pedagogice militare.
Membru al Regimentului 24 Dorobanți, Boureanul s-a integrat profund în elita locală prin căsătoria cu Elena Galeri. În mare parte, viața sa socială și intelectuală s-a derulat la Cercul Militar – instituție care astăzi, din păcate nu mai există și care era situată pe strada Costache Racoviță nr. 22.
Ascensiunea sa la gradul de general de brigadă (comandând Brigada 5 Mixtă în 1916 componentă a Diviziei 19 infanterie, Corpul VII de Armată) și activitatea sa de autor de manuale militare subliniază profilul unui teoretician care a înțeles că stăpânirea teritoriului începe cu reprezentarea sa corectă pe hârtie.