“Coroborate, aceste rezultate nu susţin utilizarea hidroxiclorochinei ca tratament de rutină pentru pacienţii cu COVID-19”, se arată într-un comunicat de presă emis de jurnalul medical britanic BMJ, care a publicat cele două studii.Prima cercetare a implicat 181 de pacienţi adulţi internaţi cu pneumonie asociată COVID-19, care au necesitat administrarea de oxigen. 84 dintre aceşti pacienţi au primit hidroxiclorochină zilnic la mai puţin de două zile de la spitalizare, spre deosebire de ceilalţi 97.
“Hidroxiclorochina a beneficiat de atenţie la nivel mondial ca tratament potenţial pentru COVID-19 după rezultate pozitive în cadrul studiilor restrânse. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu susţin utilizarea ei la pacienţii internaţi în spital cu COVID-19 care necesitau oxigen”, au concluzionat cercetătorii din mai multe spitale din regiunea pariziană.Al doilea studiu a implicat 150 de adulţi spitalizaţi în China, diagnosticaţi îndeosebi cu forme “uşoare” sau “moderate” de COVID-19. Jumătate dintre aceştia au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu. Şi de această dată, faptul că au primit sau nu acest tratament nu a influenţat eliminarea virusului de către pacienţi după patru săptămâni.Profesorul francez Didier Raoult promovează utilizarea acestui medicament la pacienţii aflaţi la debutul bolii, asociat cu un antibiotic, azitromicină, notează AFP.
De asemenea, preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut în mod regulat utilizarea acestui medicament împotriva coronavirusului.La sfârşitul lunii aprilie, autorităţile sanitare canadiene au avertizat împotriva utilizării medicamentelor antimalarice clorochină şi hidroxiclorochină pentru prevenirea infecţiilor cu noul coronavirus sau tratarea acestora notând posibilitatea apariţiei unor “efecte secundare grave” şi recomandând utilizarea lor “doar sub supravegherea unui medic”.
În aceeaşi lună, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un avertisment similar cu privire la aceste medicamente, scrie pro tv.